Tânăra mustrată pentru banii lăsați în plic la nuntă: „La 1.600 de lei, mai bine nu te prezentai”

O tânără din România a stârnit o dezbatere aprinsă pe rețelele sociale după ce a povestit cum a fost certată prin SMS pentru darul de nuntă. Deși a oferit 1.600 de lei pentru două persoane, organizatorii i-au reproșat că suma a fost prea mică.

Numeroși români au îndoieli cu privire la suma pe care o pot oferi mirilor. Foto: Magnific.com

Relatarea unei tinere care a fost mustrată pentru suma oferită ca dar de nuntă unui cuplu a devenit virală pe rețelele de socializare. Femeia a povestit că a participat la o nuntă, invitată de familia mirilor, deși nu mai păstrase legătura cu aceștia de peste 15 ani.

„Am fost două persoane și darul a fost în jur de 1.600 de lei, pe care i-am dat cu tot dragul”, a povestit aceasta.

După nuntă, cel care o convinsese să fie prezentă i-a trimis un mesaj în care i-a reproșat, indirect, valoarea darului.

„Am primit un mesaj de la acel membru al familiei cuplului să-mi spună că meniul a fost 100 euro și ca a primit de la X și Y 2000 de lei. Sincer, m-am distrat la nuntă, deși nu mă așteptam, dar după mesajul ăsta regret că am fost, că am ajuns să vedem nunțile ca pe o afacere, și nu ca pe o bucurie. Cum vi se pare toată întâmplarea? Trebuia să fiu mai «up to date» (n.r. informată la zi) în privința sumei? Merit mustrarea?”, a întrebat aceasta.

Unii miri apreciază prezența, înainte de bani

Relatarea a provocat numeroase comentarii pe platforma Reddit. Mulți români au considerat că femeia nu avea motive să se simtă vinovată și că gestul de a-i reproșa valoarea darului a fost nepotrivit. Unii au afirmat că invitații ar trebui să ofere atât cât își permit, fără ca nunta să fie tratată ca o investiție din care mirii trebuie să își recupereze obligatoriu cheltuielile.

„La nunta noastră am primit foarte multe refuzuri pe motiv că oamenii nu au bani și înțeleg perfect, având în vedere ce se întâmplă acum în România. «Problema» a venit de la oamenii apropiați nouă, pe care chiar ni i-am dorit lângă noi. Le-am spus că nu ne trebuie sume extraordinare de bani și că, dacă dau 500 de lei, cât este meniul, este arhisuficient, numai să vină și să ne fie alături. La unii chiar le-am spus doar să vină și să se distreze alături de noi. Mergeți doar la nunțile unde mergeți cu drag și cu inima deschisă pentru miri. Dați cât puteți, măcar să acoperiți meniul, și atât. Dacă fac comentarii, este timpul să rupeți legătura”, a scris un viitor mire.

Un alt utilizator a relatat o experiență trăită în urmă cu 15 ani, când oferise la o nuntă o sumă despre care credea că nu acoperea nici măcar costul meniului, dar a fost uimit de reacția mirelui.

„Eram abia după facultate și am fost invitat la o nuntă de oameni cu posibilități, dar nu aveam bani de așa ceva. Am dat 350 de lei, cred că sub valoarea meniurilor. M-a sunat ginerele a doua zi să-mi mulțumească pentru că am venit și să-mi spună că speră că m-am distrat. Acum cinci ani, când m-am însurat, mi-a fost rușine să-l invit, pentru că trecuseră anii și dădusem atât de puțin la nunta lui. A aflat că mă însor, m-a sunat să mă certe că nu l-am invitat și mi-a trimis o grămadă de bani. Lecția este că, în orice situație, contează doar caracterul omului”, a povestit el.

Alt român a povestit că o parte dintre invitații de la nunta sa au oferit mai puțin decât costul petrecerii, însă nu a avut nimic să le reproșeze.

„Realitatea a fost că nașii și familia au dat generos, iar la final am rămas cu 5.000 de euro, cu care am plecat în Creta, la două zile după nuntă. Pentru noi a fost perfect. Oamenii s-au distrat copios și nici nu am simțit cum a trecut noaptea”, a relatat acesta.

Fără reproșuri după nuntă

Alți comentatori au relatat că mirii sunt cei care își asumă costurile evenimentului și că invitaților nu li se poate impune o sumă minimă.

„Oricum ar fi, acest reproș este urât. Poți să le spui că atât ți-ai permis și să îi întrebi: «Ce îmi sugerați să fac, dacă doar acești bani mi i-am permis? Eu aș fi renunțat la eveniment ca să nu încurc pe nimeni, dar am fost presată să vin»”, a scris un utilizator.

O viitoare mireasă a precizat că meniul nunții sale va costa aproximativ 800 de lei, dar că nu se așteaptă ca fiecare invitat să ofere dublul acestei sume.

„Noi facem nunta anul următor și meniul ne costă aproximativ 800 de lei, pentru că este în zona Bucureștiului. Pe logica unora, fiecare persoană ar trebui să lase 1.600 de lei, ceea ce este enorm. Nu avem așteptarea ca oamenii să vină la noi cu un stres financiar. Dacă cineva vine și lasă 500 de lei, nu va fi o problemă, pentru că noi ne-am dorit ca acei oameni să participe”, a arătat aceasta.

Alți utilizatori care s-au îndoit de autenticitatea relatării, considerând greu de crezut că unul dintre miri i-ar fi trimis unui invitat un asemenea mesaj. Autoarea relatării a intervenit însă în discuție și a insistat că întâmplarea era reală. Mai târziu, însă, a șters postarea.

Unii români au susținut că invitația ar fi trebuit refuzată dacă femeia nu putea oferi mai mult de 1.500 de lei.

„Are dreptate. La 1.600 de lei, mai bine nu te prezentai. Nunțile la noi nu sunt ca în America sau în Occident. Nunta este un business”, a afirmat un internaut.

Darul de nuntă, o tradiție veche tot mai costisitoare

Nunțile românilor au fost privite adesea ca adevărate „afaceri”, de la înțelegerile dintre familii și stabilirea zestrei până la banii strânși la petrecere. Plicul cu bani a rămas unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri.

În Evul Mediu și în secolele următoare, căsătoriile erau rareori întemeiate doar pe sentimente. În familiile bogate, averea și alianțele politice cântăreau decisiv, iar în comunitățile tradiționale fetele erau măritate de la vârste fragede.

„O fată este peţită de la 12 ani. Atunci când părinţii tânărului îndrăgostit nu i-au desemnat încă o soţie, se duc să se înţeleagă cu părinţii aceleia pe care el o doreşte, le oferă cât pot în bani sau în lucruri pentru a o căpăta”, relata abatele Felice Caronni, citat în volumul „Călători străini despre Ţările Române, în secolul al XIX-lea”.

Obiceiul banilor strânși la nuntă a supraviețuit și în timpul regimului comunist, deși presa oficială îl critica atunci când petrecerile erau folosite pentru îmbogățire sau pentru colectarea unor daruri de la subordonați.

În 1977, „România Liberă” informa despre nunta fiicei președintelui Uniunii Județene a Cooperației Meșteșugărești din Brăila, la care participaseră aproape 500 de persoane.

„Spre miezul nopţii s-au strâns darurile de la cele aproape 500 de persoane. Treabă simplă, pentru că darurile au încăput în plicuri, e drept, cam dolofane, dar plicuri au fost şi semnate, ca să se ştie cât a dat fiecare”, arăta ziarul.

Publicația menționa zvonurile potrivit cărora mirii ar fi strâns 250.000 de lei și condamna obiceiul de a transforma în sursă de profit un act atât de solemn cum este întemeierea unui cămin.

Cu timpul, nunțile cu „strigare”, în care sumele oferite erau anunțate public, au fost considerate demodate și umilitoare. Obiceiul a fost înlocuit cu plicurile semnate, care le permiteau mirilor să afle cât oferise fiecare invitat.

În prezent, darul de nuntă constă într-o sumă de bani, a cărei valoare crește în funcție de cât de apropiați sunt invitații de mire sau de mireasă și uneori de posibilitățile financiare ale invitaților.